Opinia Consiliului IMM-urilor privind impozitul pe gospodarii

1. Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este necesara asigurarea aplicarii principiilor reglementarii inteligente (smart regulation) si anume:

- procesul decizional sa fie deschis si transparent;
- cetatenii si partile interesate sa poata formula observatii in toate etapele procesului de legiferare si de elaborare a politicilor;
- evaluarea impactului preconizat si a impactului real al actiunilor in fiecare etapa a procesului decizional (analizarea posibilelor consecinte economice, sociale, bugetare si fiscale);
- sarcinile de reglementare pentru intreprinderi, cetateni si administratiile publice sunt mentinute la un nivel minim.

2. Necesitatea asigurarii transparentei si a dialogului social calitativ cu confederatiile patronale reprezentative la nivel national

Desi reglementarea impozitului este de maxim interes pentru contribuabili, pentru noul concept de administrare prin globalizare a impozitului pe venit pe site-ul Ministerului Finantelor Publice nu este publicat decat un comunicat in care se anunta ca „Inca de la inceputul anului Guvernul lucreaza la realizarea Codului Economic, care include Codul Fiscal, asa cum este prevazut in Programul de Guvernare, iar impozitul pe venit este un capitol din Codul Fiscal. In acest scop, unul dintre grupurile de lucru organizate de Ministerul Finantelor Publice analizeaza conceptul referitor la administrarea impozitului pe venit, prin globalizare anuala pentru fiecare gospodarie din Romania. Conceptul este evaluat de catre o paleta larga de specialisti, atat din partea MFP, cat si din partea Uniunii Nationale a Notarilor Publici, a Camerei Consultantilor Fiscali, a Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si a Coalitiei pentru Dezvoltarea Romaniei”.

Pentru elaborarea Codului Economic, inclusiv a capitolului privind Codul fiscal, este strict necesara implicarea confederatiilor patronale reprezentative la nivel national, potrivit dispozitiilor legale in vigoare: dispozitiile art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicata, care prevede “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social” , coroborate cu dispozitiile art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile ulterioare: “Este obligatorie consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii privind continutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact si a Testului IMM, cu valorificarea in mod corespunzator a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificarii pozitiei lor, documente ce vor insoti proiectul de act normativ pana la adoptare”.

Referitor la „noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare” exista numeroase declaratii politice contradictorii care trebuie clarificate ( declaratii privind reducerea impozitarii, concomitent cu cresterea fiscalitatii, prin extinderea bazei de impozitare si reducerea deducerilor fiscale: „Nimeni nu va plati mai mult. Se inlocuiesc cele doua cote de impozitare — 16% impozit pe salarii si pe alte activitati si cea de 5% pe dividende — se inlocuiesc cu 0% si 10%, adica toata lumea va plati mai putin” vs. „ceea ce urmarim este sa largim baza de impozitare” vs. “Ideea e sa scoti din economia neagra toti banii posibili, apropo si de unde incasam ca sa marim salariile: fiscalizam totul” vs. „nu e echitabil ca un salariat care are salariul minim pe economie, dar si venituri suplimentare semnificative din chirii sau dividende sa primeasca aceleasi deduceri fiscale ca un salariat cu salariul minim, dar fara niciun alt venit”).

3. Necesitatea analizarii impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare
   
Noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare implica modificari de cota/calcul si plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, in doua transe (1/2 din suma datorata la data depunerii declaratiei de venit global si 1/2 din suma datorata in termen de 60 de zile de la data depunerii declaratiei de venit global).

In anul 2016, 12,4% din veniturile totale ale bugetului general consolidat (27,7 miliarde de lei) au fost impozitele din salarii si venit. Potrivit programarii bugetare cuprinse in „Raportul privind situatia macroeconomica pe 2017 si proiectia acesteia pentru 2018 – 2020“, in 2017, din impozitul pe salarii si venit, ar urma sa se incaseze la buget 30 de miliarde de lei, adica 11,8% din veniturile totale ale statului.

Plata impozitului anual dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile va avea ca efect un gol in vistieria statului in anul 2018 de cel putin 30 de miliarde de lei, concomitent cu o crestere a cheltuielilor bugetului cu 4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali (10.000 lei onorariu x 35.000 x 12 luni).

O trecere de la 16% la 10% a impozitului pe venitul din salarii ar insemna o diminuare a impozitului aferent anului 2018, care va fi incasat in anul 2019 cu 10 miliarde de lei raportat la cifrele din 2016 si de 11,2 miliarde de lei raportat la prognoza de venituri din impozitul pe salarii pentru 2017.

In Programul de Guvernare se mentioneaza: „Impactul bugetar al aplicarii acestor masuri, de la 1 ianuarie 2018, va fi amortizat in primul an si jumatate, in special ca urmare a cresterii numarului de salariati, asa cum s-a intamplat si in cazul reducerii contributiilor in 2014, cand dupa un an de zile, desi Consiliul Fiscal prognoza o scadere a veniturilor din contributii in 2015, de peste 3,2 mld. lei, in realitate acestea au crescut cu 65 mil. lei“.

Amortizarea in primul an si jumatate ca urmare a cresterii numarului de salariati nu se va putea realiza fara masuri ample de stimulare a infiintarii de IMM-uri si noi locuri de munca si fara lansarea unor proiecte ample de investitii si cresterea investitiilor publice, fara debolcarea fondurilor europene.

Analizarea impactului reglementarii raportat la consecinte bugetare trebuie sa evidentieze sursele de venit pentru acoperirea celor 30 de miliarde de lei din impozit care vor fi incasate dupa 25 mai a anului fiscal urmator celui in care s-au realizat veniturile, precum si a celor 4,2 miliarde lei reprezentand onorariile consultantilor fiscali, a celor 10 miliarde de lei mai putini rezultate din cotele reduse de impozit, precum si costurile cu care va fi finantat decalajul de incasare si de impozite.

Eliminarea retinerii la sursa va avea ca efect numeroase executari fiscale silite ale contribuabililor care vor cheltui fara a economisi sumele aferente impozitului si care vor fi in imposibilitatea platii acestuia.

4. Necesitatea simplificarii procedurilor fiscale si reducerea cheltuielilor birocratice si administrative

Reglementarea inteligenta (smart regulation) implica simplificarea procedurilor si reducerea cheltuielilor birocratice si administrative.

In forma prezentata, noul concept de administrare a impozitului pe venit, prin globalizare, va institui o sarcina administrativa suplimentara imensa (rezultata din inregistrare, stabilire obligatii, evidenta, plata/compensare, control etc.) si o crestere foarte mare a cheltuielilor birocratice si administrative (4,2 miliarde lei/an reprezentand onorariile celor 35.000 de consultanti fiscali, cheluiala cu salariile, spatiile si dotarile necesare pentru noile posturi bugetare care vor fi infiintate pentru inregistrarea, evidenta, controlul celor 7,1 milioane de gospodarii existente in Romania).

5. Mentinerea cotei unice si scaderea impozitarii pe forta de munca

Mentinerea cotei unice este necesara si este de analizat posibilitatea reducerii de la 16% la 10% a acesteia, inclusiv eliminarea impozitului pe dividende, cu mentinerea actualului sistem fiscal coroborat cu scaderea impozitarii pe forta de munca si a retinerii la sursa a impozitului, care asigura simplificare administrativ-fiscala, costuri birocratice reduse, cunoasterea regulilor si procedurilor de catre toti contribuabilii, dar si cresterea veniturilor nete ale acestora, cu 6 puncte procentuale, cu efecte pozitive multiple economice si sociale.

6. Implementarea sistemului de impozitare pe gospodarii, avand in vedere schimbarile pe care le implica, necesita in viziunea CNIPMMR:

– o perioada de pregatire de minim 5 ani pentru ANAF si cetateni (pregatirea salariatilor si a infrastructurii IT pentru noul sistem, informare si explicare pentru cetateni);

– asigurarea numarului optim de consultanti fiscali (angajare, pregatire profesionala);

– constituirea fondurilor bugetare de trecere la noul sistem, raporat la faptul ca, cel putin 1,5 ani din momentul introducerii nu se va incasa impozitul pe salarii (in practica mai mult ca sigur in primii 2-3 ani nu se va reusi o colectare a impozitului de la toate gospodariile care ar trebui sa platesca.)


Sursa: cnipmmr.ro